Care sunt cele mai sănătoase ciuperci?

Ciupercile comestibile nu sunt doar ingrediente versatile, gustoase și unice, ci au și numeroase avantaje. Acestea au un conținut scăzut de calorii, dar sunt bogate în vitamine, minerale (cum ar fi potasiu, fier, cupru, seleniu, zinc, fosfor și magneziu) și antioxidanți. Au un conținut de aproximativ 92% de apă, fiind excelente surse de fibre și proteine. Nu conțin gluten și lactoză, astfel încât primesc loc în diverse planuri alimentare.

Să vedem care sunt cele mai sănătoase ciuperci comestibile, atât dintre cele cultivate, cât și dintre cele sălbatice!

Shiitake este una dintre cele mai vechi ciuperci cultivate, originară din Orientul Îndepărtat și cunoscută pentru proprietățile sale medicinale. Are efecte antitumorale și de ameliorare a tulburărilor de circulație, crescând semnificativ eficiența sistemului imunitar. Sterolii, eritadenina și beta-glucanii prezenți în ciuperca shiitake pot contribui la reducerea nivelului de zahăr din sânge și a colesterolului. Inhibă dezvoltarea mai multor specii de bacterii, atenuează oboseala mentală și fizică, blochează activitatea agenților patogeni și susține prevenirea și tratarea infecțiilor sezoniere. Ajută la prevenirea aterosclerozei și a diferitelor afecțiuni cardiovasculare. Ingredientele active protejează ficatul și îmbunătățesc digestia. Anumite componente contribuie, de asemenea, la menținerea și restabilirea echilibrului florei intestinale.

Marea majoritate a ciupercilor cultivate la nivel mondial aparțin acestei specii. 100 de grame de ciuperci albe conțin doar 33 de calorii, 6 grame de proteine și doar 3,3 grame de carbohidrați. Sunt bogate în vitamine esențiale (B2, C, D, E) și minerale importante, cum ar fi calciul, potasiul, acidul folic, zincul, cuprul, niacina, seleniul și fierul. Cercetările au arătat că consumul regulat de ciuperci albe poate reduce nivelul ridicat al colesterolului, datorită unei substanțe numite lovastatină prezentă în ele. Consumul de ciuperci albe previne și producția excesivă de estrogen, reducând astfel riscul dezvoltării cancerului de sân.

Am vorbit deja despre avantajele consumului de pleurotus care este cultivată și de Boglar Champ. 

100 de grame de pleurotusr conțin doar 33 de calorii; datorită gustului său special asemănător stridiilor și consistenței asemănătoare cărnii, aceasta este un ingredient preferat în rețetele vegane rafinate. Consumul a 100 de grame de ciuperci pleurotus proaspete acoperă 40% din necesarul zilnic de vitamina B2 și niacina al unui adult, 25% din necesarul de acid folic, 23% din necesarul de acid pantotenic și 17-20% din necesarul de vitamina B1. Are un conținut ridicat de ergosterol, care se transformă în vitamina D2, ergocalciferol, sub influența radiațiilor UV. Este o sursă naturală de beta-glucan, care contribuie la funcționarea adecvată a sistemului imunitar. Datorită conținutului său ridicat de fibre, are un efect benefic asupra sistemului digestiv și poate reduce riscul de cancer de colon. În medicina tradițională orientală, ciuperca pleurotus este utilizată în tratamentul infecțiilor, diabetului și afecțiunilor canceroase; actualmente, se cercetează și proprietățile sale imunostimulatoare și hipocolesterolemiante. Cercetătorii japonezi au reușit să reducă viteza de creștere a unor tumori utilizând extract de pleurotus. Studiile pe animale au demonstrat efectul său de scădere a colesterolului atunci când este utilizată ca hrană uscată și măcinată. În Cehia, a fost folosit la producerea unui extract pentru combaterea nivelului ridicat de colesterol în sânge, iar în Rusia s-au obținut antibiotice din această ciupercă.

Nu numai că sunt gustoși, dar sunt și foarte sănătoși. Carbohidrații (cum ar fi glicogenul), proteinele și aminoacizii reprezintă o mare parte din substanța uscată a ciupercilor. Conțin o cantitate mai mare de lecitină între lipide. De asemenea, conțin provitamine (caroten, ergosterol). Sunt ciuperci cu un gust foarte plăcut și mai pot fi utilizate ca și condiment. Dezavantajul este că nu pot fi cultivate. Cresc în sălbăticie, preferând habitatele forestiere, la marginea pădurilor și în poieni. Pot fi găsite între lunile iunie și noiembrie, doar în cazul în care regiunea a primit suficientă precipitație. Ca și în cazul oricărei ciuperci sălbatice, trebuie să fim atenți la culegere și achiziționare: consumați doar gălbiori care au fost verificate înainte!

Nu pot fi cultivate, dar vestea bună este că hribii gustoase pot fi culese între lunile mai și octombrie. Conțin o cantitate mare de ergotioneină, care are efect citotoxic. Cu alte cuvinte, susține sistemul imunitar în lupta împotriva bacteriilor și virusurilor. Se găsesc în pădure, la marginea pădurilor și în spații deschise. De asemenea, trebuie să fim atenți la culegere pentru a nu le confunda cu ciuperci toxice similare, cum ar fi Boletus satanas. În cazul oricărei ciuperci culese din sălbăticie, este recomandat să fie verificate de un expert pentru a ne asigura că am selectat specii comestibile.