Este sănătoasă și gustoasă, ajută la slăbit, susține buna condiție fizică, e variată și nu e greu de urmat – da, aceasta este dieta mediteraneană. Fiind în prezent inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, dieta mediteraneană a devenit populară la nivel internațional și nu se bazează pe clasicul model de ce poți și ce nu poți mânca, ci e și o tradiție culturală: presupune consumul zilnic de ierburi proaspete, cultivate în casă, cumpărarea de la producători locali și, mai presus de toate, bucuria de a pregăti, servi, împărți și mânca bucatele împreună cu prietenii și familia.
Dacă ar fi să o descriem într-o singură propoziție, aceasta ar suna cam așa: mănâncă produse locale proaspete și înlocuiește mesele bogate în carne, zahăr și grăsimi saturate cu mese bogate în vitamine, nutrienți și proteine. Din fericire, acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne luăm adio de la bunătăți și să ronțăim doar salată sau morcovi. Dieta mediteraneană nu este doar sănătoasă, ci și variată și delicioasă!
Ceea ce este și mai bine este că iubitorii de ciuperci nu trebuie să-și schimbe prea mult obiceiurile alimentare, deoarece ciupercile se potrivesc perfect cu dieta mediteraneană bogată în antioxidanți.
Dar în ce constă dieta mediteraneană tradițională? Practic, se bazează pe consumul de alimente care sunt cultivate și/sau ușor de procurat în țările din zona Mării Mediterane. Oamenii care trăiesc aici mănâncă mai ales legume și fructe, cereale integrale, semințe oleaginoase, măsline, leguminoase, mult pește și fructe de mare, care se obțin din culturi locale și sunt în mare parte proaspăt prelucrate. Uleiul de măsline este principala sursă de grăsimi din alimentația lor, iar produsele lactate, în special brânza și iaurtul, sunt, de asemenea, consumate în cantități mici, mai degrabă ca aromatizant.
În dieta mediteraneană, asezonarea este un factor cheie. Un rol important îl joacă ierburile aromatice proaspete, cum ar fi busuiocul, oregano, rozmarinul, pătrunjelul, coriandrul, cimbrul etc., care sunt cultivate în ghiveci în majoritatea gospodăriilor mediteraneene, fiind mereu la îndemână pentru gătit. În același timp, dieta mediteraneană evită, sau cel puțin reduce drastic, consumul de alimente care conțin zahăr, băuturi răcoritoare, produse din carne procesate și conservate care conțin aditivi, făină albă și grăsimi vegetale hidrogenate.
Ciupercile pot fi folosite, desigur, pentru a substitui parțial sau chiar total carnea. Ciupercile sunt o completare perfectă pentru alimentele dominante ale dietei mediteraneene, cum ar fi roșiile sau fructele de mare, și pot fi combinate bine cu alte ingrediente, însă, dacă ești mai purist, nu există un fel de mâncare mediteranean mai bun și mai simplu decât ciupercile pregătite în ulei de măsline, servite cu un dressing de roșii, busuioc și usturoi, însoțite de o pâine de casă din făină de grău dur cu maia.
Cu toate acestea, dieta mediteraneană nu mai este doar o dietă specifică unui loc și unei culturi, deoarece a cucerit întreaga lume. Popularitatea sa internațională se datorează, de asemenea, faptului că nu trebuie să renunți la micile bucurii ale vieții și ale mâncării. Nu trebuie să renunțăm nici la pâine, la produsele de patiserie sau la spaghete, ci, în locul produselor făcute în mod tradițional din făină albă, trebuie să le alegem pe cele din grâu dur, care sunt mai bogate în fibre și cresc mai greu nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, putem consuma produse din făină integrală, respectiv orez brun în loc de cel alb.
Dieta mediteraneană permite, de asemenea, consumarea unui pahar de vin de calitate de câteva ori pe săptămână, dar se evită băuturile tari și berea.
Un alt avantaj al acestei diete este că cei care o urmează prezintă o rată semnificativ mai mică a anumitor probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare și cancerul, iar acest lucru este în mod clar legat de dieta lor. Aportul crescut de antioxidanți poate contribui la reducerea riscului de cancer, la controlul diabetului și poate fi benefic chiar și în prevenirea depresiei.
Pe lângă elementele de bază ale dietei mediteraneene, mai există câteva reguli care trebuie respectate pentru o eficiență crescută. Prima regulă este să nu sărim niciodată peste micul dejun, care trebuie să fie bogat în fibre și carbohidrați. A doua regulă este să bem cel puțin doi litri de apă pe zi. A treia este să facem exerciții fizice în mod regulat. A patra și poate cea mai importantă: să adoptăm un ritm de viață mai relaxat, să nu ne uităm la televizor, să nu lucrăm sau să stăm la calculator în timp ce mâncăm, respectiv să nu mâncăm niciodată singuri, ci cu familia și prietenii.
